In „Iasii- precum erau”, o zi petrecuta acolo insemna: „o sarbatoare discreta si ales nuantata(...), locul ideal unde fiecare ar vrea sa-si petreaca viata ca nicaieri aiurea”. Acum, o zi petrecuta in acest oras ramane pentru unii o zi de sarbatoare iar pentru altii un tumult al vietii cotidiene. Trecatori, locuitori sau stramosi ai inimii Moldovei suntem intotdeauna curiosi de noutati, de diversificare, de posibilitatea alegerilor noastre si atunci nu ne ramane de facut decat sa studiem ce are de oferit acest oras prin anunturi Iasi.
Ca intr-un album, fiecare fotografie iti arata ce are de vandut, ce e mai scump, ce e mai ieftin, poate ce e mai bun sau poate ce e mai interesant. Trecatorul cauta oportunitati, locuitorul vrea sa stie, iar stramosul doar isi aminteste, cu totii insa regasesc cate o bucatica prin anunturi Iasi, prin Iasii de acum. Prilejul de a gasi, putinta de a cauta sunt premisele unui loc ideal „unde fiecare ar vrea sa-si petreaca viata ca nicaieri aiurea”, unde fiecare vrea sa aiba parte de o tranzactie cat mai facila, utila si rapida care sa-i dea sentimentul unei afaceri grozave si unei vieti cu rost. Cum mare este cautarea, trebuie sa existe si multe posibilitati. Atata vreme cat exista o intrecere a domnisoarelor cu florile, o intrecere a teilor cu istoria, a studentilor cu noaptea, trebuie sa existe si o intrecere a oportunitatilor prin anunturile sale, prin anunturi Iasi. Iasii precum erau simteau cum se scrie istoria in zidurile invechite, iar Iasii precum sunt traiesc si incearca o evolutie a prilejurilor, a comercialului si diversificarii.
Cum copacii nu traiesc nici bine si nici frumos in ghiveci si-ar trebui sa-i vedem in radacina pamantului, nici oportunitatile nu ar trebui irosite in van ci stranse intr-un loc ce ofera tuturor sansa cunoasterii si alegerii.
Ce ai face daca ai castiga la loto?
Hmm. Ce vis! Ce intrebare! :). De multe ori mi-am pus intrebarea si am gasit si raspunsul. Pacat ca e doar un vis frumos :). Daca as castiga la loto, in primul rand, m-as achita de imprumutul la banca, si restul datoriilor. Apoi le-as oferi celor din familia mea un trai decent, iar mai apoi, cu siguranta mi-as incepe o afacere.
In mod sigur ce as face cu cea mai mare placere, as dona niste bani, unei familii nevoiase.Sa castigi la loto, e ca si cum ai spune ca poti zbura:). Pacat insa ca exista si reversul medaliei.Sunt persoane care nu stiu cum sa reactionez la un asemenea castig, si ajung sa piarda totul, intr-o clipa. Habar nu am cum as reactiona. Cu certitudine as plange de fericire, si as simti ca toate rugaciunile mele au fost ascultate. As merge intr-o vacanta, intr-o tara exotica, impreuna cu familia mea si as face tot ce mi-ar sta in putinta sa recuperez timpul pierdut. La timp pierdut ma refer la sedentarism, la tristetea care ma apuca, de fiecare data cand ma gandesc ca nu-mi permit nici macar o excursie la mare. Si, in fiecare an de Pasti si de Craciun, mi-as permite sa aduc in casa mea, niste copilasi orfani, sa le ofer o masa imbelsugata cu de toate. As fi atat de multumita sa vad fericirea din ochii lor, si atunci as sti ca macar pentru o secunda au cunoscut fericirea.
Castigul la loto, e doar un cliseu, un vis, un gand frumos, cu care voi ramane toata viata. Insa chiar si fara acest castig, am alte impliniri: un sot minunat, o fetita adorabila, si inca o fetita pe drum. Ce as putea sa cer mai mult de la viata. Pana la urma banii nu aduc fericirea :).
Cazarea in Bucuresti este din ce in ce mai ieftina
Desi Bucurestiul este capitala in care exista printre cele mai avantajoase preturi la camerele de hotel, se pare ca acest sector inca mai simte efectele crizei financiare, care nu da semne sa treaca.
Potrivit unui raport publicat de una dintre cele mai importante companii imobiliare, gradul de ocupare, cat si preturile de cazare in Bucuresti sunt inca sub nivelul din 2007, cand s-a inregistrat varful din industria hoteliera. Cu toata lupta hotelierilor, acestia nu au reusit decat sa revitalizeze un pic piata, dar nu si sa o aduca pe culmea celei de acum 4 ani. Pretul de cazare este la un nivel scazut, cu cca. 30 de procente fata de media din 2007, iar tendinta anului 2011 de crestere, in care s-au adaugat cu plus cca. 7,2 procente, a fost intrerupta de scaderea din 2012 cu aproximativ 2 procente.
In Bucuresti, la ora actuala, exista 77 de hoteluri si un total de 9.500 de camere. Dintre acestea, 61% sunt de 4 stele, 22% sunt de 5 stele, iar 18% sunt de 3 stele. Anul trecut a venit si cu o veste buna in piata constructiilor de hoteluri, pentru ca s-au deschis 3 hoteluri noi: Europa Royale (90 de camere), Hotel Cismigiu (60 de camera) si Hotelul Marshal Garden (63 de camere). Pana la urma, vestile proaste pentru hotelieri sunt bune pentru consumatori, care platesc mai putin pentru cazare in Bucuresti, la conditii comparabile cu cele din alte capitale Europene. Dintr-o astfel de oferta este insa greu sa te decizi asupra unuia, asa ca nu ezitati sa consultanti cu atentie orice ghid de Bucuresti pe care il gasiti, dar si sa intrati pe forumuri pentru a afla pareri de la cei care au beneficiat de serviciile respective. Iar daca sunteti din Bucuresti, ati putea totusi sa faceti un tur al hotelurilor, ca o aventura aparte. Alege sa fii turist in orasul tau, pentru ca s-ar putea sa descoperi lucruri surprinzatoare!
Potrivit unui raport publicat de una dintre cele mai importante companii imobiliare, gradul de ocupare, cat si preturile de cazare in Bucuresti sunt inca sub nivelul din 2007, cand s-a inregistrat varful din industria hoteliera. Cu toata lupta hotelierilor, acestia nu au reusit decat sa revitalizeze un pic piata, dar nu si sa o aduca pe culmea celei de acum 4 ani. Pretul de cazare este la un nivel scazut, cu cca. 30 de procente fata de media din 2007, iar tendinta anului 2011 de crestere, in care s-au adaugat cu plus cca. 7,2 procente, a fost intrerupta de scaderea din 2012 cu aproximativ 2 procente.
In Bucuresti, la ora actuala, exista 77 de hoteluri si un total de 9.500 de camere. Dintre acestea, 61% sunt de 4 stele, 22% sunt de 5 stele, iar 18% sunt de 3 stele. Anul trecut a venit si cu o veste buna in piata constructiilor de hoteluri, pentru ca s-au deschis 3 hoteluri noi: Europa Royale (90 de camere), Hotel Cismigiu (60 de camera) si Hotelul Marshal Garden (63 de camere). Pana la urma, vestile proaste pentru hotelieri sunt bune pentru consumatori, care platesc mai putin pentru cazare in Bucuresti, la conditii comparabile cu cele din alte capitale Europene. Dintr-o astfel de oferta este insa greu sa te decizi asupra unuia, asa ca nu ezitati sa consultanti cu atentie orice ghid de Bucuresti pe care il gasiti, dar si sa intrati pe forumuri pentru a afla pareri de la cei care au beneficiat de serviciile respective. Iar daca sunteti din Bucuresti, ati putea totusi sa faceti un tur al hotelurilor, ca o aventura aparte. Alege sa fii turist in orasul tau, pentru ca s-ar putea sa descoperi lucruri surprinzatoare!
Bufonul – ochii prin care vedem lumea asa cum este ea de fapt
Din experienta studentului la actorie maturisesc ca bufonul, acel personaj colorat, plin de viata tuturor, care spune adevarul in gluma, nu era niciodata pe lista preferintelor actorului ucenic. Ofelia, Lear, Lady Macbeth, ca sa nu mai spun Hamlet, femeile lui Cehov sau sufletele strindbergiene si in general marile nume atat de jucate si interpetate in sute de maniere erau cele pentru care se dadea intotdeauna adevarata batalie. Bufonul nu era decat un „circar”, un „clovn din vremea copilariei”, „un personaj care te obliga la nasul rosu de plastic „si pe care daca il interpretai riscai sa primesti eticheta celui care doar atat poate”…
Cu o mantie a superficialitatii aruncata asupra sa, inca neinteles suficient si usor marginalizat, bufonul nu face, de fapt, in urma acestei experiente, decat sa devina un personaj si mai complex. Si mai contrar parerilor celor care inca nu au facut cunostinta cu el, unii din lipsa timpului scenic, altii din neglijenta sau furati de mirajul prestantei regale. Indiferent ca vine cu predilectie ca voce a umanitatii , ca un critic al moravurilor societatii si nu numai (La Moliere si in general in opera franceza) sau ca filosoful inlantuit la Shakespeare, bufonul e un rol mare, ramas deseori nejucat: rolul omului din umbra care stie tot dar caruia nu i se permite sa vorbeasca decat putin- si atunci la cerere si sub amenintarea biciului- filosoful constiintei umane si vocea lumii, Inteleptul, Superiorul. Superior prin constructie. Superior prin acceptarea falsei conditii (data de atitudinea celorlalti) in ochii lor si prin forta de a nu-si fi pierdut el, fata de sine, adevarata conditie. Aceasta sluga devotata, cu iubire fata de stapanul sau si avand constiinta a ceea ce este, face in opera lui Shakespeare, cu fruntea sus, concurenta celorlalte personaje care-l tot trimit in umbra din care el va vedea totul…
Si la prima mana, amuza. Dar poate deopotriva, la o analiza mai profunda, sa „doara”. Sau sa fascineze. Si cand multi intre noi, ca ucenici - actori, ne indreptam catre personaje”ofertante” marginalizand bufonul, pierdem de fapt un rol ofertant pana la egoism. Omul prin care graiesc inca vreo zece oameni, vocea piesei si rezolvarea situatiei pe care celelalte personaje nu numai ca nu au gasit-o inca, dar nici nu au realizat-o. Bufonul, acest scalv garbovit e lumina orbului, vocea mutului si mintea care-i lipseste prostului. Cand celelalte personaje sunt fie dramatice, fie comice , fie acum comice si un minut mai tarziu dramatice, Bufonul este concomitent comic si dramatic. Interpretarea bufonului cere inca mai multa sinceritate decat interpretarea celorlalte personaje si ca un avocat teatral fidel apararii numai celor juste , el niciodata nu isi atribuie functii mai mari decat cea pe care o slujeste cu credinta si apara oamenii de fapte si faptele de oameni…
Bufonul Regelui Lear vorbeste cu o indrazneala atat de smerita incat te dezarmeaza cand amenintarea biciului iti da vreun imbold. Adevarurile pe care el le arata stapanului sau sunt foarte bine contrabalansate de spiritul ghidus si servite cu intepeciunea filosofului . El poarta o coroana invizibila a 5 oameni: desteptul, inteleptul, filosoful, sclavul credincios si nebunul.
Bufonul este un personaj asteptat care disimuleaza excelent nebunia, care este fabulos si subtil pana la genialitate. Un personaj, asadar, ofertant, care ramas pe lista celor „exclusi din scena” m-a atras mai mult decat Cordelia care mi-a fost la vremea aceea incredintata si pe care a trebuit sa mi-o fac prietena mai apropiata. Totusi , Bufonul a ramas ca un contur in umbra, cu a sa tichie cu clopotei pe care i-am tot auzit zornaind in interiorul dorintei mele de a-l fi imbratisat mai degraba pe el si nu pe Cordelia. Am vrut sa-mi exersez experientele si starile praroxistice prin Bufon; am vrut sa ma gasesc in 10 ipostaze deodata si sa vad cum pot face fata atunci cand copilul se intalneste cu maturul din mine, cand lucrurile simple trebuie spuse elevat si subtil si cand lucrurile complicate trebuie spuse simplu. Am vrut sa-l smulg din coltul marginalizatilor, sa-l imbratisez, sa-l fac al meu si sa-l imbrac in haine noi si sa-i dau voie sa graiasca toate cele neintelese! Scena lui cu Lear, absolut fabuloasa pin schimbul de replici, e insasi cheia piesei; momentul adevarului nedeclarat!
Dar scena a dorit la momentul respectiv, altceva pentru mine iar eu m-am conformat (pe moment) pentru ca acum sa incep sa caut pe lista acelasi Bufon dorindu-mi sa fi ramas inca acolo in asteptarea mainii intinse a unui nou prieten. Sinceritatea lui ma frapeaza, ma fascineaza si ma instiga. Il iubesc asa cum iti iubesti in copilarie cainele credincios si-ti doresti sa-ti poata raspunde chemarii…
Cu o mantie a superficialitatii aruncata asupra sa, inca neinteles suficient si usor marginalizat, bufonul nu face, de fapt, in urma acestei experiente, decat sa devina un personaj si mai complex. Si mai contrar parerilor celor care inca nu au facut cunostinta cu el, unii din lipsa timpului scenic, altii din neglijenta sau furati de mirajul prestantei regale. Indiferent ca vine cu predilectie ca voce a umanitatii , ca un critic al moravurilor societatii si nu numai (La Moliere si in general in opera franceza) sau ca filosoful inlantuit la Shakespeare, bufonul e un rol mare, ramas deseori nejucat: rolul omului din umbra care stie tot dar caruia nu i se permite sa vorbeasca decat putin- si atunci la cerere si sub amenintarea biciului- filosoful constiintei umane si vocea lumii, Inteleptul, Superiorul. Superior prin constructie. Superior prin acceptarea falsei conditii (data de atitudinea celorlalti) in ochii lor si prin forta de a nu-si fi pierdut el, fata de sine, adevarata conditie. Aceasta sluga devotata, cu iubire fata de stapanul sau si avand constiinta a ceea ce este, face in opera lui Shakespeare, cu fruntea sus, concurenta celorlalte personaje care-l tot trimit in umbra din care el va vedea totul…
Si la prima mana, amuza. Dar poate deopotriva, la o analiza mai profunda, sa „doara”. Sau sa fascineze. Si cand multi intre noi, ca ucenici - actori, ne indreptam catre personaje”ofertante” marginalizand bufonul, pierdem de fapt un rol ofertant pana la egoism. Omul prin care graiesc inca vreo zece oameni, vocea piesei si rezolvarea situatiei pe care celelalte personaje nu numai ca nu au gasit-o inca, dar nici nu au realizat-o. Bufonul, acest scalv garbovit e lumina orbului, vocea mutului si mintea care-i lipseste prostului. Cand celelalte personaje sunt fie dramatice, fie comice , fie acum comice si un minut mai tarziu dramatice, Bufonul este concomitent comic si dramatic. Interpretarea bufonului cere inca mai multa sinceritate decat interpretarea celorlalte personaje si ca un avocat teatral fidel apararii numai celor juste , el niciodata nu isi atribuie functii mai mari decat cea pe care o slujeste cu credinta si apara oamenii de fapte si faptele de oameni…
Bufonul Regelui Lear vorbeste cu o indrazneala atat de smerita incat te dezarmeaza cand amenintarea biciului iti da vreun imbold. Adevarurile pe care el le arata stapanului sau sunt foarte bine contrabalansate de spiritul ghidus si servite cu intepeciunea filosofului . El poarta o coroana invizibila a 5 oameni: desteptul, inteleptul, filosoful, sclavul credincios si nebunul.
Bufonul este un personaj asteptat care disimuleaza excelent nebunia, care este fabulos si subtil pana la genialitate. Un personaj, asadar, ofertant, care ramas pe lista celor „exclusi din scena” m-a atras mai mult decat Cordelia care mi-a fost la vremea aceea incredintata si pe care a trebuit sa mi-o fac prietena mai apropiata. Totusi , Bufonul a ramas ca un contur in umbra, cu a sa tichie cu clopotei pe care i-am tot auzit zornaind in interiorul dorintei mele de a-l fi imbratisat mai degraba pe el si nu pe Cordelia. Am vrut sa-mi exersez experientele si starile praroxistice prin Bufon; am vrut sa ma gasesc in 10 ipostaze deodata si sa vad cum pot face fata atunci cand copilul se intalneste cu maturul din mine, cand lucrurile simple trebuie spuse elevat si subtil si cand lucrurile complicate trebuie spuse simplu. Am vrut sa-l smulg din coltul marginalizatilor, sa-l imbratisez, sa-l fac al meu si sa-l imbrac in haine noi si sa-i dau voie sa graiasca toate cele neintelese! Scena lui cu Lear, absolut fabuloasa pin schimbul de replici, e insasi cheia piesei; momentul adevarului nedeclarat!
Dar scena a dorit la momentul respectiv, altceva pentru mine iar eu m-am conformat (pe moment) pentru ca acum sa incep sa caut pe lista acelasi Bufon dorindu-mi sa fi ramas inca acolo in asteptarea mainii intinse a unui nou prieten. Sinceritatea lui ma frapeaza, ma fascineaza si ma instiga. Il iubesc asa cum iti iubesti in copilarie cainele credincios si-ti doresti sa-ti poata raspunde chemarii…
Ce trebuie sa stii despre inscrierea in directoarele web?
Presupun
ca te-ai familiarizat deja cu tot ceea ce inseamna promovarea
online si numeroasele servicii la care poti apela pentru a creste
in rezultatele cautarilor din diversele motoare( Google, Yahoo
,etc). In Romania , Google este lider de piata si se situeaza pe
primul loc, ocupand aproximaiv 90% din cota de piata. Pe locul doi
se afla Yahoo, urmat de MSN, Ask, Search si Live.
Trebuie sa stii ca
marea majoritatea a acestor motoare de cautare pun accent pe numarul
de link-uri care indica spre o anumita pagina web. De aceea procesul
de inscriere in directoare reprezinta o solutie rapida si eficienta
pentru a produce astfel de legaturi (link-uri) . Pentru a evita
confuzia dintre inscrierea in directoarele web si inscrierea in
motoarele de cautare, care inseamna cu totul altceva, este bine sa
retineti ca prima este caracterizata de folosirea cuvintelor cheie
potrivite.
Pe piata online
romanesca inscrierea in directoare este inca foarte eficienta iar
rezultatele pot fi surprinzatoare, chiar si atunci cand folosesti
cuvinte cheie cu importanta medie. Inscrierea in directoare este
manuala si poti folosi orice tip de browser.Pentru a-ti usura munca
in completarea formularelor de inscriere poti apela la ajutorul
extensiilor special create pentru asta. De exemplu, browserul
FireFox a creat extensia InFormEnter, care este
foarte eficienta daca iti doresti sa reduci din timpul dedicat
completarii formularelor.
Te sfatuiesc sa nu te
grabesti cu procesul de inscriere daca website-ul tau nu a atins inca
stadiul de produs finit . Cu siguranta inscrierile vor fi response,
iar dupa finalizarea paginii va trebui sa le retrimti! Foloseste o
adresa de email diferita pentru fiecare inscriere, astfel evitand
destinatia “spam”, probabilitatea acstui fenomen fiind sporita de
faptul ca este trimisa unui numar foarte mare de directoare( de
obicei cateva sute).
Acorda atentie sporita
cuvintelor cheie si expresiilor pe care le vei folosi. Acestea
trebuie sa fie relevante pentru nisa din care face parte web site-ul
tau. Plecand de la aceste cuvinte se vor formula titluri sugestive
pentru site-ul inscris.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)