Am renuntat de ceva vreme sa ma mai uit la televizor. Am renuntat, in primul rand pentru ca internetul imi ofera toate informatiile de care am nevoie, poate chiar si mai multe, fara sa fiu presata de timp. M-am indepartat de televizor, atat fizic, cat si psihic, pentru ca exista alte canale mediatice care imi pot satisface nevoia de informare mult mai bine decat televizorul, fara sa fiu nevoita sa ii acord atentia mea in proportie de 100% (spre exemplu radioul). Pot sa fiu si informata si sa imi si vad de treaba, fara sa am impresia ca am pierdut sensul materialului prezentat.
Unul din principalele motive pentru care am renuntat sa ma uit la programele de televiziune ale anului curent este curajul si tupeul fara limite cu care producatorii ne manipuleaza si ne mint. Acesti oameni au incetat sa mai vada telespectatorii ca pe niste indivizi cu creier si o viata personala, ci vad ratinguri, respectiv audienta. S-a ajuns la dezintegrarea oricaror limite de bun simt. Nu mai exista frica si nici intentii bune. Toate se reduc la bani si la faima.
Cum sa speram la un viitor mai bun si la o populatie educata, daca televiziunea a ajuns o mare masina de spalat creierele audientelor? Cum sa mai fi idealist si sa crezi intr-un viitor mai bun pentru tine si familia ta, cand jurnalele de stiri aduc in atentia populatiei numai crime, furturi, accidente, incompetenta conducatorilor statului, ne spun non-stop cat de jalnici suntem si ca am reusit performanta de a deveni paria Europei, precum si a lumii intregi? Cum sa avem incredere ca suntem un popor capabil, jovial, cu simtul umorului, harnic si inteligent, cand la televizor se bate apa in piua ca scolile produc incompetenti care nu sunt in stare sa promoveze examenul de Bacalaureat? De ce uitam ca an de an vin in tara medalii de aur, argint si bronz la olimpiade internationale? De ce ii apreciem asa de putin pe cei care fac acte de caritate sau ii dispretuim pe cei stau zile intregi la proteste, luptand pentru cauze in care cred? Cum sa mergem cum capul sus cand toata ziua - buna ziua la televizor suntem discreditati si ni se aduce la cunostinta ca suntem o natie de hoti si mincinosi?
Putinele programe culturale cad rand pe rand pentru ca nu au audienta. Cresc, in schimb, si se inmultesc emisiunile cu femei goale sau pe baza de scandal sau emisiunile politizate in care se prezinta doar un punct de vedere, manipuland astfel audienta. De ce? Pentru ca asta se cere. Ori au mai ramas in fata televizoarelor numai oamenii care inghit asemenea galuste fara sa le mestece, ori nu este adevarat ca asta se cere.
Eu refuz sa cred ca toti romanii se dau in vant dupa scandal si manelizare. Tind mai degraba sa cred ca in spatele ecranelor sunt oameni care vor ca noi sa credem cu adevarat ca suntem un popor slab si ridicol. Cred ca deviza acestor manipulatori este “divide et impera”, adica “desparte si cucereste”. Daca nu suntem un popor unit, e clar ca vom fi mai usor de manipulat.
Tupeul a atins cote colosale. Ce valori pot sa adopte tinerii din Romania? Conform televiziunii este bine sa fii imbracat sumar, sa fii frumos, dar sa nu insisti prea mult pe carte ca oricum nu iti foloseste, sa calci in picioare valorile altora si sa ii idolatrizezi pe Salam, Becali, Bianca Dragusanu, Elena Udrea/Basescu si alte “vedete de sticla”.
Asadar, daca ar fi sa raspund la intrebarea din titlu, si anume “Cand educa televizorul? raspunsul care ar putea veni este: aproape niciodata. Cand ma gandesc la emisiunile si documentarele de la Discovery, National Geographic si alte asemenea, atunci nu pot sa mai spun ca acolo nu exista intentia de educare. Totusi, per general, opinia mea este ca prin televiziune nu se doreste educarea maselor, ba din contra supunerea acesteia.
Sfatul meu pentru cei care inca mai cred in sansa poporului roman este sa dedice timpul, pe care l-ar acorda in mod normal televizorului, citirii unei carti, vizionarii unui film artistic sau mai bine ar petrece timp de calitate cu familia.
Unul din principalele motive pentru care am renuntat sa ma uit la programele de televiziune ale anului curent este curajul si tupeul fara limite cu care producatorii ne manipuleaza si ne mint. Acesti oameni au incetat sa mai vada telespectatorii ca pe niste indivizi cu creier si o viata personala, ci vad ratinguri, respectiv audienta. S-a ajuns la dezintegrarea oricaror limite de bun simt. Nu mai exista frica si nici intentii bune. Toate se reduc la bani si la faima.
Cum sa speram la un viitor mai bun si la o populatie educata, daca televiziunea a ajuns o mare masina de spalat creierele audientelor? Cum sa mai fi idealist si sa crezi intr-un viitor mai bun pentru tine si familia ta, cand jurnalele de stiri aduc in atentia populatiei numai crime, furturi, accidente, incompetenta conducatorilor statului, ne spun non-stop cat de jalnici suntem si ca am reusit performanta de a deveni paria Europei, precum si a lumii intregi? Cum sa avem incredere ca suntem un popor capabil, jovial, cu simtul umorului, harnic si inteligent, cand la televizor se bate apa in piua ca scolile produc incompetenti care nu sunt in stare sa promoveze examenul de Bacalaureat? De ce uitam ca an de an vin in tara medalii de aur, argint si bronz la olimpiade internationale? De ce ii apreciem asa de putin pe cei care fac acte de caritate sau ii dispretuim pe cei stau zile intregi la proteste, luptand pentru cauze in care cred? Cum sa mergem cum capul sus cand toata ziua - buna ziua la televizor suntem discreditati si ni se aduce la cunostinta ca suntem o natie de hoti si mincinosi?
Putinele programe culturale cad rand pe rand pentru ca nu au audienta. Cresc, in schimb, si se inmultesc emisiunile cu femei goale sau pe baza de scandal sau emisiunile politizate in care se prezinta doar un punct de vedere, manipuland astfel audienta. De ce? Pentru ca asta se cere. Ori au mai ramas in fata televizoarelor numai oamenii care inghit asemenea galuste fara sa le mestece, ori nu este adevarat ca asta se cere.
Eu refuz sa cred ca toti romanii se dau in vant dupa scandal si manelizare. Tind mai degraba sa cred ca in spatele ecranelor sunt oameni care vor ca noi sa credem cu adevarat ca suntem un popor slab si ridicol. Cred ca deviza acestor manipulatori este “divide et impera”, adica “desparte si cucereste”. Daca nu suntem un popor unit, e clar ca vom fi mai usor de manipulat.
Tupeul a atins cote colosale. Ce valori pot sa adopte tinerii din Romania? Conform televiziunii este bine sa fii imbracat sumar, sa fii frumos, dar sa nu insisti prea mult pe carte ca oricum nu iti foloseste, sa calci in picioare valorile altora si sa ii idolatrizezi pe Salam, Becali, Bianca Dragusanu, Elena Udrea/Basescu si alte “vedete de sticla”.
Asadar, daca ar fi sa raspund la intrebarea din titlu, si anume “Cand educa televizorul? raspunsul care ar putea veni este: aproape niciodata. Cand ma gandesc la emisiunile si documentarele de la Discovery, National Geographic si alte asemenea, atunci nu pot sa mai spun ca acolo nu exista intentia de educare. Totusi, per general, opinia mea este ca prin televiziune nu se doreste educarea maselor, ba din contra supunerea acesteia.
Sfatul meu pentru cei care inca mai cred in sansa poporului roman este sa dedice timpul, pe care l-ar acorda in mod normal televizorului, citirii unei carti, vizionarii unui film artistic sau mai bine ar petrece timp de calitate cu familia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu