Cand cineva are astazi probleme cu sistemul nervos la nivel de simptomatologie intalnim presiune arteriala crescuta, probleme cu inima, probleme de respiratie. In secolul 19 era cu totul altceva. Boala psihica se asocia cu probleme legate de nervi, epuizare nervoasa si colaps, caderi psihice.
Nu se punea problema de inima si respiratie, totul tinea de sentimentul de gol si de neajutorare, de indiferenta si ganduri obsesive. De aici si ideea de nervi tari si nervi slabi. Bolile nervoase ii afectau doar pe cei „superiori”, erau boli functionale si tratamentele erau de multe ori lipsite de exactitate, practic se incercau diverse abordari.
Asa a aparut isteria, ipohondria, tratamentele in clinici private ajungeau sa includa spa-ul si nicidecum o medicatie specifica. A fost o perioada destul de lunga in care bolile psihice au fost privite intr-o note de roz bonbon, spre disperarea rudelor pacientilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu