Produsele care vin de la branduri de prestigiu sunt mai bune. Daca la faza cu pretul multi mai au un pic de ezitare si-si folosesc creierul sa faca distinctia intre o bere buna si o apa chioara, cand vine vorba de branding, toata lumea „orbeste” instant si se duce glont la cel mai celebru dintre ele. De exemplu, la raionul de cafea, normal ca iti cumperi Jacobs, Doncafé sau Nescafé si nu alte branduri no-name despre care nu ai auzit. Problema e ca oamenii obisnuit nu pot face diferenta dintre produsele ieftine si cele scumpe.
Intr-un test foarte funny, niste voluntari au fost pusi sa guste Pepsi si Coca-Cola, legati la ochi. Pe parcursul testului, toti au spus ca Pepsi era cea mai buna bautura, fara sa stie ce beau. Cand li s-a spus ca de fapt ei beau Pepsi, nu Coca-Cola la care se gandeau, si-au schimbat imediat parerea iar Pepsi a inceput sa aiba un gust din ce in ce… mai rau.
Este alegerea noastra. Cum ar reactiona prietenii nostri din experimentul anterior cu Pepsi daca li s-ar fi spus ca sunt needucati, citesc tabloide de proasta calitate, se uita la tot felul de panarame tv, nu pleaca din tara si stau doar prin casa? Desi nu e nimic adevarat, cercetatorii au descoperit ca asocierea unui brand cu anumite valori si preconceptii determina cumparatorii sa cumpere, sau nu, respectivul produs. In termeni teoretici, acest „truc” poarta numele de marketing identitar, tradus prin transformarea produselor de consum in alegeri de zi cu zi. Si uite asa, alegerile noastre devin extensii ale propriei personalitati.
Alegerea este un lucru bun. Daca nu exista alegerea, consumatorii innebunesc, devin dezorientati. Cam in felul asta gandesc publicitarii, asa ca alegerea e un lucru bun, foarte bun. Insa cand optiunile sunt prea multe, ne stresam si incercam sa alegem… produsul cel mai prost, devenim convinsi ca am facut o alegere proasta; anxietatea isi face de cap nestingherita. Intr-un test interesant, unor indivizi li s-a cerut sa aleaga doua ciocolate din doua cutii diferite: una cu sase ciocolate si alta cu 30 de ciocolate. Cei care au ales din prima cutie au fost mai satisfacuti de alegere, in timp ce ceilalti au fost frustrati. Ideea este ca micutul nostru creier se sperie si intra in panica cand vede ca are de facut o alegere din foarte multe lucruri, de unde si nefericirea si lipsa satisfactiei.
Cheltuirea banilor ne face fericiti.
Asta s-ar aplica mai mult la femei, pentru care shopping-ul e sport national, e deja un cult. Un studiu a demonstrat ca publicitarii sunt vinovati de asteptarile gresite ale copiilor si ale unei imagini de sine deformata. Intreaga cultura consumerista se bazeaza pe mitul cumparatorului fericit, asa ca publicitarii n-au nicio treaba cu perpetuarea acestuia indiferent cat de bogati sau saraci sunt consumatorii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu