Cand animalele din specii diferite uita cine sunt si ce dusmani au…

Broastele protejeaza ouale de păianjen din adaposturi. Tarantulele uriase pot sa manance imediat o broscuta dintr-o specie mai miniona, dar nu o fac. Poate ca broscutele nu prea le pica bine tarantulelor, insa explicatia e alta. Paianjenul si broscuta au impartit aceeasi vizuina creata de paianjen. Chiar unele specii de tarantule coabiteaza cu anumite specii de broaste. Cu toate ca pur si simplu sau catarat pe tarantule ca sa intre si sa iasa din adapost, tarantula nu le-a omorat.

Tarantulele le recunosc dupa niste mirosuri specifice si doar le analizeaza, fara sa le faca nimic. Mai mult, broscutele sunt pazite de tarantule si asta pentru ca nici un pradator al broastelor nu ar indrazni sa intre in adapost stiind ca o ditamai tarantula sta sa le inhate cat ai zice…broasca. Broastele se pot chiar hrani cu insecte care se prind in plasele paianjenilor. Si totusi, cam cat plateste broasca chirie, v-ati intreba, nu? Nu plateste nimic, e moca sederea in adapostul paianjenului pentru ca-i face un favor: mananca furnici, furnicile care ar manca ouale de paianjen… Guvizii si crevetele pistol. Crevetele pistol e cunoscut pentru modul sau unic de a prinde prada: isi „bate” gherutele rapid si formeaza un turbionaj foarte puternica care atrage tot ce se afla in jur, pesti, alte vietuitoare acvatice ca intr-o palnie. Cu toate astea, oceanul e mare si orice pradator ar putea da buzna in casa crevetelui. Pentru ca nu prea au vederea buna, a se apara de pradatori e cam greu. Aici intervin guvizii salvatori. Guvizii se transforma pe loc in ochii crevetilor si asa se pot feri de pradatorii care abia asteapta sa-i insface.

Cu ajutorul cozii care ramane „conectata” la antenele crevetelui, guvidul il ajuta sa-si faca treaba zilnica fara sa clipeasca. Daca se apropie un pradator, coada guvidului atentioneaza antenutele crevetelui si acesta se retrage. Noaptea, cei doi stau impreuna, pentru siguranta. Nicaieri nu merge crevetele fara guvid, iubire mare…